Hârtie
- 1/3 dintre copacii tăiaţi ajung hârtie (New Leaf Paper 2001).
- În medie, un american foloseşte anual 300 kg de hârtie, un japonez 250 kg de hârtie, iar oamenii din ţările în curs de dezvoltare doar 18 kg de hârtie. Naţiunile Unite consideră că o persoană are nevoie de 30-40 kg de hârtie pe an pentru educaţie şi comunicare (Worldwatch Institute 2004).
- Pentru a produce o tonă de hârtie este nevoie de 2-3 tone de lemn (Worldwatch Institute 2004).
- Este industria cu cel mai mare consum de apă (Worldwatch Institute 2004). Atât lemnul, cât şi apa sunt resurse esenţiale vieţii, acestea fiind de cele mai multe ori exploatate până la distrugere.
Cum economisim fără a ne reduce standardul de viaţă?
(Dorim o eficientizare a consumului nostru, adică folosirea unui număr mai mic de resurse pe produs consumata)
- Imprimând faţă-verso. Astfel, reducem la jumătate consumul de hârtie destinată imprimării documentelor.
- Folosind, dacă este posibil, hartiile vechi pe post de ciorna.
- Cumparand carti la mana a doua. Acestea sunt şi mult mai ieftine decât cartile noi.
- Folosind hârtie pentru ambalat sau pentru notiţe (ciorne) de o calitate mai slabă. Fabricarea hârtiei lucioase şi dense consumă mai multe resurse şi costă mai mult decât o hârtie subţire, iar în cazul ambalajelor, cele două tipuri de hârtie nu se folosesc, de obicei, decât o singură dată.
- Înlocuind serveţelele de unică folosinţă şi pungile de hârtie cu şerveţele şi pungi din materiale textile.
- Cumpărând, în funcţie de buget, hârtie reciclată. În acest fel, nu se mai consumă resurse noi pentru producerea hârtiei şi se reduce poluarea aerului asociată acestei industrii.
- Citind presa online, dacă aveţi acces la un calculator cu internet.
- Reciclând hârtia, dacă autorităţile locale o permit.
Aluminiu
- o tonă de aluminiu este produsă din 4-5 tone de minereu de bauxită (Container Recycling Institute)- reciclarea aluminiului economiseşte între 90-95% din energia necesară producerii unei tone de aluminiu din minereu pur
Cum economisim fără a ne reduce standardul de viaţă?
- Ar fi bine să renunţăm la a cumpăra sucuri la doze. Acestea sunt mai scumpe decât sucurile cumparate în cantităţi mai mari.- Reciclând aluminiul, dacă autoriăţile locale o permit.
Plastic
Punga de plastic
(sursa: www.ecosheek.co.uk)
- Se consumă 1 milion de pungi de plastic pe minut, în lume, într-un an. Acum 30 de ani nu exista industria pungilor de plastic. În general, o pungă de plastic este folosită o singură dată (durata ei de viaţă este de 20 de minute), deşi ea poate fi reutilizată de zeci, poate chiar sute de ori înainte de a fi aruncată. Pungile ajung “hrană” pentru animale şi sunt extrem de toxice pentru mediul înconjurător. Iar oamenii plătesc pentru ele (sub formă de taxă de mediu, introdusă şi în România în anul 2009 sau prin bunurile pe care le consuma).Alternativa lor sunt pungile de hârtie. Studiile arată însă că fabricarea unei pungi de hârtie consumă de 4 ori mai multă energie că fabricarea unei pungi de plastic. Chiar dacă se reciclează, pentru aceasta este nevoie de 100 de ori mai multă energie că în cazul unei pungi de plastic. Şi pungile de hârtie costa, chiar dacă uneori le primim “gratuit” de la magazine. Preţul lor este inclus în preţul bunurilor pe care noi le cumpărăm.Există şi pungi din plastic biodegradabil. În natură, ele dispar după 1 an de zile. Între timp, însă, poluează şi omoara animale, fiind şi ele folosite, de obicei, o singură dată.
Cum economism fără a ne reduce standardul de viaţă?
- Înlocuind pungile de plastic cu pungi din fibre textile. O sacoşă economiseşte sute de pungi de plastic.
- Folosind o pungă de plastic de mai multe ori.
- Folosind pungile de plastic pentru protecţia hainelor, recipientelor pe care le transportăm sau pe post de sac de gunoi.
- Având în geantă sau în maşină câteva sacoşe pentru cumpărături.
Sticla de plastic (sursa:www.reuseit.com)
- În 2008, s-au aruncat aproape 3 miliarde de tone de sticle şi borcane de plastic (Environmental Protection Agency)
Epoca deşeurilor şi fenomenul aruncării la coşul de gunoi
De ce aruncăm atât de mult?
(Lester Brown, Eco-economie)
- Unele firme încurajează schimbarea produselor de la an la an şi înlocuirea lor cu modele noi, mai mult sau mai putin utile şi îmbunătăţite. În acest fel, bunurile mai vechi îşi pierd în mod forţat valoarea, deşi ele au o durată de viaţă mult mai mare decât cea impusă de obiceiurile de consum.- Pentru că imaginea de sine este importantă, dorinţa oamenilor de a fi la modă produce, de fapt, foarte multe deşeuri. Tone de haine sunt aruncate sau uitate în şifoniere pentru că nu mai corespund tendinţelor sezoniere.- Obiectele durabile au fost înlocuite cu bunuri de unică folosinţă (serveţele de masă -serveţele de hârtie, sacoşe din ţesătură - sacoşe de plastic).
Agenţia pentru protecţia mediului din SUA a calculat rata de aruncare a unor produse de consum curent, pentru SUA în anul 1997:
Produs | Rata de aruncare în procente % |
îmbrăcăminte şi încălţăminte |
87% |
Reviste |
77% |
Şerveţele şi prosoape de hârtie |
100 % |
Farfurii şi pahare de unică folosinţă |
100% |
Birotică |
49% |
Ziare |
45% |
Cutii de aluminiu |
42% |
Cutii de otel |
40% |
Produsul | Ritmul de biodegradare |
Coaja de banană (N, B) |
3-5 saptamani ( BLM) |
Hârtie (N, B) |
2-5 luni / 2-4 saptamani |
Frânghie |
3-14 luni |
Coaja de portocală (N) |
6 luni |
Şosete de lână |
1-5 ani |
Mucuri de ţigară |
1-12 ani / 2-5 ani |
Pungă de plastic (R) |
10-20 ani |
Pantofi de piele |
25-40 ani |
Material de nylon |
30-40 ani |
Cutii de aluminiu (R) |
80-100 ani/ 200-400 ani |
Scutec |
10-20 ani (BLM) |
Sticle de sticlă (R infinit) |
1 milion de ani |
Sticle de plastic (R) |
Nu se degradează niciodată |
Speranţa medie de viaţă a unui om (N, B) |
Circa 75 ani |